Aplicarea ingrasamintelor cu fosfor

Rubrica redactata de ing.Mihai Dehelean

Spre deosebire de ingrasamintele cu azot, care se aplica atat inainte de insamantarea culturilor dar mai ales in timpul vegetatiei acestora, ingrasamintele cu P se aplica aproape intotdeauna o singura data, de regula inainte de efectuarea araturii adanc spre a se putea introduce ingrasamantul la nivelul stratului cu maximum de radacini sau odata cu semanatul, local, pe randuri. Daca solul are o capacitate mare de fixare fosfatica, aplicarea ingrasamantului se poate face si primavara spre a se micsora durata de contact dintre ingrasamant si sol, permitand astfel culturii sa profite de perioada in care ingrasamantul se afla in forme accesibile. Aceasta practica este importanta pentru ingrasamintele solubile in apa, a caror transformare in sol este destul de rapida in asemenea conditii.

Utilizarea repetata, an de an, a unor doze de ingrasaminte mai mari decat nevoile plantelor sau aplicarea neuniforma a ingrasamintelor pe teren poate da nastere fenomenului numit suprafosfatarea solului. Continutul excesiv de fosfati in solutia solului deregleaza nutritia echilibrata a plantelor prin micsorarea absorbtiei azotului si a zincului, ceea ce produce scaderi de productie.

Analiza solului efectuata periodic ofera fermierilor posibilitatea evitarii aparitiei unor asemenea fenomene.